Anca Mizumschi a primit în octombrie 2008 Premiul pentru Poezie din partea Revistei Ateneu pentru cartea "Poze cu zimţi"
Anul acesta este nominalizată la Premiile Uniunii Scriitorilor pentru aceeaşi carte.
Îi urez mult succes şi sunt mândră că am mizat în 2008 pe o carte de poezii căreia iată i se re-confirmă valoarea şi din partea specialiştilor!

O carte elegantă, o apariţie editorială în care arta poetică se împleteşte armonios cu arta grafică este volumul intitulat cumva arhaic dar inspirat Poze cu zimţi de Anca Mizumschi, carte apărută în 2008 la Editura Brumar, cu nouă colaje fotografice de Résyegh Botond. Este una dintre puţinele cărţi în care ilustraţia grafică pune şi mai mult în valoare versurile de calitate, prin referenţialitate şi complementaritate. Nouăzecista Anca Mizumschi, poetă discretă dar cu o retorică sigură, şi-a intitulat astfel cartea pentru a ne aduce aminte de frumuseţea acelor poze de altădată, alb-negru, cu zimţi. E doar un pretext, o montură pentru cele 42 de poezii reflexive, grave, cu un ton de tristeţe, în care poeta vorbeşte despre ea însăşi dar şi despre modernele singurătăţi spirituale, spaima de înstrăinare în actul iubirii, trecerea ireversibilă a timpului. Fuga din faţa rutinei este posibilă prin apelarea la rituri şi puterea magică a cuvintelor. Dualitatea erotică a firii umane, mitul androginului se invocă apelăndu-se la relaţia ambiguă dar misterioasă dintre eros şi thanatos: "Tot ce ştiu despre mine/ eşti tu/ tatuajele pentru orbi scrise pe gleznele tale/ muzicale, aerul fierbinte mişcându-se somnoros/ mult mai jos de pubis/ şi venele subţiri/ / Atât de neliniştit şi flămând/ merg pe pielea ta de acasă la birou şi de la birou acasă/ cu degetele înfipte adânc în buzunare ca nişte siringi/ pline în loc de lichid cu/ nisipul uşor umezit de transpiraţie/ de sub sânii tăi/ / Nu mai ştiu nimic despre mine/ nu mai presimt nimic/ îmi petrec viaţa fără să fiu întrebat/ uitându-mă de fiecare dată aiurit la intrucţiunile mele de bărbat/ dictate de corpul tău/ scris în Braille [despre eroi şi morminte]". Ambiguitatea este miza şi altor poezii din acest volum.
Feminitatea este adesea idealizată, spiritualizată - deşi afectată de metalul timpurilor moderne, păstrează viu ca model Chipul argintat al Maicii Domnului: "Trăiesc cu faţa acoperită/ de spray metalizat/ îmbrăcată din cap până în picioare în graffiti/ ca maica domnului în argint [acoperământul maicii domnului]". Autoarea îşi explorează instinctele materne, mai întâi dragostea pentru bărbatul orgolios este învăluită de o deosebită tandreţe, apoi se reversă peste toţi oamenii găsindu-şi adevărata împlinire la maternitate: "cel mai des o să facem dragoste/ la maternitate/ desfăcând bandajele cum îţi place ţie/ dinspre margine spre interior/ extenuaţi şi fericiţi/ mişcându-ne unul în corpul celuilalt ca un burghiu/ îndreptat spre miezul de lavă". Prin poeziile de dragoste, Anca Mizumschi elogiază dăruirea de sine. Dintre cei doi actanţi, se întâmplă uneori ca el să se manifeste egoist, neatent dar şi posesiv, în schimb ea este cea care dăruieşte mai mult, conştientizăndu-şi slăbiciunea încearcă să se protejeze luptâdu-se cu propriul sine. Femeia îşi păstrează misterul, iubitul se află în imposibilitatea de a-i descifra o serie de secrete, de a o pătrunde în cele mai tainice şi particulare ascunzişuri: "M-am săturat să trăiesc în aceeaşi casă cu mine/ pentru că te rostogoleşti în patul meu direct din nisip/ pe aşchii de scoici şi resturi de lemn aduse la mal/ în timp ce te culci cu toate celelalte femei/ pentru bani/ / Îmi este teamă de talentul tău/ de a secreta imagini în care/ aduci oamenii mai aproape/ şi îi reconstitui/ împotriva voinţei lor/ din obiecte subţiri/ / Nu vreau să mă strigi pe nume/ nu vreau să ştii unde sunt/ mă lipesc cu sânii de toate pozele alb negru/ care ascund crăpături în zid/ şi mă rog să nu cumva/ să mă pui tu o dată şi încă o dată la loc/ / De fapt mă ascunzi în mulţime ca pe o carte de credit / transparentă în mâinile tale de profesionist/ şi mă tragi înapoi cu pofta ta speriată/ cu nevoia ta de femeie/ împinsă cu forţa/ prin fante subţiri de bancomat" [cântece de dragoste şi furie]". El, deţinătorul mai multor secrete, nu-l poate afla pe cel din imediata lui apropiere: enigma iubitei.
Volumul se deschide şi se închide cu laitmotivul cărţii, pozele cu zimţi, în "[cântece de dragoste şi furie]" ele apar cu nuanţă erotică şi ludică, un joc de-a v-aţi ascunselea senzual – iar poezia de la sfârşit care dă şi titlul volumului, "[poze cu zimţi]" este o descriere a amintirilor din adolescenţă şi prima tinereţe a celor care aparţin generaţiei '90 şi care au fost sau mai sunt încă pasionaţi de literatură: "Nu aveam nimic de încălzit/ nu aveam haine, ne duceam/ la cenaclu cu mâna întinsă/ să învăţăm unii de la alţii/ să respirăm". Acum ca şi atunci, Anca Mizumschi se alătură celor care se salvează prin poezie. Cu toată imersiunea într-un trecut politic şi social din final ("Ne desenam în frig/ cu rotocoale de fum/ pe care scria mărăşeşti/ şi de câte ori ne culcam cu câte o femei/ mai scriam un nume pe băncile din cişmigiu/ cu un cui ruginit/ care trecea uşor de cenzură"), aşa cum ne-a atras atenţia în cuvântul introductiv şi Alex Ştefănescu, "Poze cu zimţi" se conturează drept o carte despre dragoste.
http://atelier.liternet.ro/articol/5875/Anca-Mizumschi/cantece-de-dragoste-si-furie.html
http://atelier.liternet.ro/articol/4292/Anca-Mizumschi/Despre-eroi-si-morminte.html
http://atelier.liternet.ro/articol/4290/Anca-Mizumschi/Melcul.html

Anca primind premiul din partea revistei Ateneu, de la stg la dr: Carmen Mihalache (redactor şef), Anca Mizumschi, Violeta Savu
|
|
|
|
Violeta SAVU (n. 21 februarie 1973, Bacău) - Poetă.
Redactor la revista Ateneu (Bacău).
A publicat poezii în revistele: Ateneu (1992, 2005, 2007, 2009), Axioma (2003, 2007), Salonul literar (2003), Plumb (2006, 2007), Ex Ponto (2007), Vitraliu (2008).
Colaborări (recenzii de carte, cronici de evenimente cultural-artistice) la revistele: Ateneu, Credinţa ortodoxă, Cartea (2003-2005), Plumb(2007).
Volume publicate: Refugii în liric Ed. Pallas, Focşani, 2004 (versuri) (volum publicat sub numele Mihaela-Violeta Savu)
Atocmiri (Ed. Studion, Bacău, 2006) (versuri), Din depărtare el mă vedea frumoasă, 2011, Ed. Tracus Arte, Bucureşti.
http://violetabluemoon.blogspot.com/
- e-mail : viomissavu@yahoo.com
-
Vizitatori:
55.873
-
Insemnari:
58
-
Comentarii:
125
|